Argedava

268. ARGEDAVA (POPESTI), com. Mihailesti, jud. Ilfov, civilizatia geto-dacica. Cladirile, carora li se atribuie funcliile de sanctuar si palat (sf. sec. III i.e.n. – sec. I e.n.), ocupau zona de sud-est a acropolei, nucleul inilial, fortificat, al asezarii. Sanctuarul, compus dintr-o cella absidata si o a doua incapere precedata de o curte, s-a suprapus peste un ansamblu anterior compus dintr-o ampla curte patrata cu vatra dispusa central, flancata de doua incaperi alungite. In imediata vecinatate a sanctuarului se aflau clitdirile palatului: una, probabil mai mare, din care se disting urmele a doua incaperi, cealaltia, de plan tripartit (cu o tinda prinsa intre doua incaperi), precedata pe doua din laturi de o prispa. Invelitoarea celei din urma cladiri era executata din tigle de factura greceasca.*

* – preluat de pe zidul dacic

Argedava sau Sargedava era o aşezare getică, reşedinţă începând cu o căpetenie dinainte de Burebista. Menţionată în decretul dyonisopolitan în cinstea lui Acornion din Dionysopolis.

Cetatea Argedava este situată în localitatea actuală Popeşti, lângă oraşul Mihăileşti, Giurgiu, şi a fost declarată rezervaţie arheologică. Cercetările arheologice au descoperit acropola cetăţii dacice Argedava, cea mai importantă aşezare din Câmpia Munteniei, în care se presupune că şi-a avut reşedinţa regele Burebista. Între zidurile cetăţii s-au descoperit colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grâne, ş.a.

Argedava a fost clădită pe o terasă, dominând valea Argeşului, fiind apărată din trei părţi de bălţile din luncă, iar dintr-o parte de trei şanţuri transversale şi de un val de pământ. Istoricul român Vasile Pârvan a efectuat cercetări la Argedava.